duminică, 20 februarie 2011
sâmbătă, 12 februarie 2011
chaos & emptiness
La o margine de oras, campul sur tremura printre ultimele urme ale civilizatiei...cele mai noi, pierdute printre ciulini, scaieti, o iarba crescuta aiurea in voia anilor, zapada de a treia generatie....vantul sufla cu putere, izbeste campia asta trista, blocurile si casele, amestecate printre maracini. Pustiul urla din strafunduri, transmite esenta haosului....un haos ce vine din noi si de dincolo de noi, un haos care cere ordine, dar nu se lasa imblanzit...oare de cat timp se construieste haosul in lumea noastra? Oare de cat timp se insinueaza dezordinea? Totul se schimba in jur si in noi, nu mai recunosti nimic din propriul microunivers, nu mai stii cine esti si ce doresti...si asta nu din punct de vedere filosofic... nu am stiut niciodata de unde venim si incotro ne indreptam, doar credinta ne ajuta sa parcurgem acest drum plin de intrebari, sa facem aceasta calatorie oarba... dar parca acum nu mai stim unde este prezentul nostru, singurul in care aveam incredere....plutim pe bucati de gheata, ce se misca neintrerupt si se dezintegreaza....nu stim cat va mai dura pana se topesc....speranta este amenintata....
