BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS

duminică, 15 mai 2011

Meseria de inger pazitor



Se intampla cateodata sa ne treaca prin minte lucruri ciudate. Uneori acestea pot fi foarte ciudate...spre exemplu cum ar fi fost sa fiu de profesie...inger pazitor? Nu pot sa vizualizez foarte bine conceptul si nici nu imi doresc sa il imbrac in clisee hilare, precum harpe si norisori pufosi si un cerc de lumina deasupra capului... si totusi nu imi iese din minte. Cred ca daca ar fi existat aceasta meserie, asta mi-as fi dorit sa fac. Sa fiu un inger pazitor. Nu e o metafora nici pentru cei ce lucreaza in domeniul paza si protectie :D, bodyguarzi cu muschi, ori pentru alt tip de meserie deja existenta pe Pamant si la care imi place mie sa ma refer intr-un mod mai poetic.
Cred ca a fi inger pazitor inseamna sa calauzesti viata unor oameni fara sa te implici direct in ea, fara sa ii influentezi intr-un fel sau altul...inseamna sa ii lasi sa descopere, sa isi imagineze, sa spere, sa caute, sa ia decizii, dar sa ii feresti de greseli majore si de raul care s-a inserat intre noi (fie ca vrem sau nu sa vedem acest lucru). Poate ca nu imi e mie foarte clar job description-ul acestei meserii, dar nu o asociez cu lucruri mistice, cu aparitii in vis, cu vreo aura magica sau cu a lua de mana o persoana si a o duce numai prin locurile nepericuloase. Asa cum vad eu lucrurile, a fi inger pazitor poate insemna sa veghezi asupra cuiva, sa ii transmiti prin gand faptul ca nu e singur, ca orice s-ar intampla exista o solutie pentru orice... mai cred ca un inger poate sa il ajute pe cel vegheat sa descopere si sa infrunte greutatile vietii fara sa sufere, fara sa isi piarda sensul interior si mai ales fara sa isi piarda speranta... Si tot ramane cam vag... Oare exista vreun training pentru aceasta ocupatie ?



However, cred ca pot practica si pe Pamant, incognito aceasta meserie... Dar cred ca este mult mai greu. Nu cunosc Adevaruri Mari, ultime, nu stiu nici eu exact ce e bine si ce e rau (in afara de ce ne invata cele 10 porunci, bunul simt si etica). Nu stiu insa daca o cale sau alta e mai buna, nu stiu ce aduce clipa urmatoare si mai ales nu stiu cum poti apara pe cineva de ceva indistinct, ale carui forte nu le cunosti exact....dar mi-as dori macar atat... macar sa pot aduce cumva ceva bun in vietile celorlalti, sa le schimb macar o farama in bine existenta. Cand spun ceilalti ma refer la fiecare in parte, caci fiecare are povestea lui , asteptarile lui si modul propriu de a vedea lumea... As vrea sa fac macar ce este omeneste posibil...
Toata viata am simtit ca printre oamenii pe care i-am cunoscut se afla ingerii mei pazitori sau cel putin dublul lor pamantesc, caci sunt oameni pe care daca nu i-as fi intalnit mi-ar fi lipsit o gramada de experiente frumoase, de ganduri bune si poate ca si eu as fi fost la randul meu un alt om ( nu neaparat mai bun). Daca nu i-as fi intalnit mi-ar fi lipsit de fapt o parte din viata mea...