It's magic

Eveniment: The Mission Dance Weekend

Data: 31.07.-01.08. 2009

Loc: Navodari, Plaja Hanul Piratilor

Am sfidat o furtuna puternica pe Autostrada Soarelui ca sa ajungem la locul faptei…cea mai buna fapta infaptuita vreodata de catre The Mission pentru iubitorii de trance…

Parca as fi visat frumos intr-o noapte iar The Mission (organizatorul) ar fi intrat ca prin magie in visul meu si ar fi aflat ce imi doresc. Astfel, a luat o bagheta magica si i-a adus pe cei mai iubiti DJ la malul marii.... Armin van Buuren si DJ Tiesto au oferit doua seri de neuitat... si nu au fost singurii, Groove Armada, Sven Vath si altii au creeat o atmosfera de Ibiza.

Cautand cat mai multe inregistrari, cat mai multe impresii, cat mai multe amprente lasate pe cardurile de memorie ale camerelor de filmat si in sufletele celor peste 30.000 de oameni care se pare cau au luat parte la acest eveniment, am descoperit anumite dispute...userilor you-tube le este greu sa se decida care a fost cel mai bun DJ...eu nu ma pot decide... merg la concertele lui Tiesto de 5 ani de zile si il ador, dar nici Armin nu este mai prejos...

Daca ar fi sa analizez un pic, cred ca Armin s-a concentrat mai mult pe muzica, a creat o atmosfera trance, de plutire pe undele sonore...piese extraordinare...iar Tiesto a venit cu un stil nou, potrivit cu vara, cu malul marii, cu pentrecerea. Ne-a surprins cu melodii agresive, dinamice si a adus 20.000 de oameni in extaz cu hit-uri precum Silence (Delerium), Love comes again, In the Dark, Elements of life... Finalul a fost magic...cu Caminando... Nu imi plac cuvinte precum „comercial”... Amandoi sunt extraordinari iar in topul meu personal exista un loc intai care le este rezervat....

Iubesc muzica, fara muzica viata ar fi cu adevarat banala si cred ca unul dintre acele trei lucruri pe care le-as lua pe o insula pustie este muzica... Ce poate fi mai frumos decat sa fii inconjurat de inca 20.000 de oameni care iubesc acelasi lucru, care simt bucuria si si-o exteriorizeaza in cele mai traznite si originale feluri, intr-o petrecere de neuitat la malul marii?...

cateva fragmente...a fost foarte greu sa le selectez...

Armin-Intro: Gaia-Tuvan














...Caminando

Interviu cu Armin van Buuren

The Mission Dance Weekend

Stiti cum e sloganul "te vezi la stirile Pro TV" :))) Tot e bine ca nu m-am vazut la Stirile de la ora 5... ci la cel mai tare eveniment din vara asta (pentru iubitorii muzicii trance)...normal, puteti interpreta ca am postat filmuletul acesta, pe care l-am cautat special pe site-ul Stirile ProTV, doar ca sa ma laud... nu-i nimic de laudat ca reporterul te-a gasit tocmai pe tine sa-ti ia interviu...mai ales cand nici nu prea stii ce sa spui asa de interesant...dar este de laudat ca intre atatea alegeri pe care le fac zilnic incalcandu-mi libertatea (sa ma trezesc cand mi-e somn sau sa preiau apeluri de la clienti frustrati si porniti pe scandal) am ales de data asta sa fiu libera...sa fac ceea ce imi place mai mult, sa ascult muzica mea, sa iubesc, sa ma distrez...

Undeva in Balcani...

Va plac extremele?... nu sporturile extreme, ci acele puncte cardinale opuse care tensioneaza o fiinta in valtoarea lor incat o aduc in starea unui material elastic, golit de vigoare…

Cand vine vorba de brandul national, extremele ma irita… Ne miscam parca intre spatiul mioritic al lui Blaga, spatiu sinusoidal, unde forma existentiala ultima este doina, si spatiul mahalalei moderne, spatiu ruralo-urban, unde forma existentiala suprema este maneaua, presarata cu coji de seminte…

Avem de-a face cu olimpicii internationali, cercetatori romani premiati de Obama, si romanii rromi de la Roma, huliti de doua natiuni, care supravietuiesc intre gunoaiele de la periferia inimii civilizatiei latine…

Noptile noastre se zbat intre capsule ermetice de cultura, servite la ore imposibile, si basmele horror povestite de Dan Diaconescu in fiecare noapte unor copii pierduti… Strazile noastre sunt pavate cu reclame extravagante, luminoase si cu cersetori invalizi, cu siraguri de paduchi aglutinate in par… dar de ce refuzam sa vedem toate astea, de ce intoarcem capul? Ca sa nu ne ranim libertatea aceea sfanta a fiintei noastre infailibile…

CALIFORNIA DREAMIN'

Probabil totul a inceput intr-o vara...departe...acum 50 de ani sau acum 5 milioane de ani, la mii de kilometri departare... totul a inceput de la o melodie, in jurul careia am construit o intreaga fictiune... o poveste, un vis...

Allways summer in my heart

  Nu e un post de sezon... Pe 29 ianuarie, pe ger, simteam vara in vene...tot ca o inchipuire a libertatii... dar ce se intampla cand intr-adevar e vara? E magic... aerul fierbinte paralizeaza temerile, respiratia sacadata sustine acest stand-by, cuburi de gheata se topesc de circumvolutiunile imaginatiei in picaturi de transpiratie pura ce se preling pe piept... orizontul tremura umed, fata morgana paseste alene pe sosea, si vise uitate din desertul Arabiei iti invaluie porii...

  iar seara, se asterne magic, cu greierii ei....

Release the sky from it's blue

     ...sau despre libertate...

     Nu scriu un eseu despre libertate, despre perspectiva religioasa, ori filosofica din care aceasta poate fi analizata.  Cerneala s-a asternut in volume intregi,  frunti geniale s-au incretit in ceasuri nocturne si nu au epuizat totusi subiectul. Ideea de libertate imi revine insa mereu in minte atunci cand totul se desfasoara parca dupa un calendar, cand rolurile de pe scena sociala se indeparteaza de fiinta spirituala, de valorile ce o calauzesc, de starea ideala la care aceasta aspira. Nu cred ca a fi liber inseamna sa traiesti izolat pe o insula, nici sa te fixezi pe o culme interminabila a fericirii (fara sa intram aici in tema "ce este fericirea"). Cu alte cuvinte nu inseamna sa aplici mereu in realitate  dezideratele setate de imaginatie. Poate ca daca nu am constientiza limitele pe care le avem nu ne-am mai putea bucura de acele momente rare de libertate, sau de acele iluzii de libertate, sau de spiritul liber care ne salveaza din ghearele monotoniei.  

      Nu am fumat nimic inainte sa scriu acest post si nici nu am consumat alcool, dar as descrie libertatea prin imagini. Este posibil ca multe dintre acestea sa provina din stereotipurile culturii media, ale carei influente se resimt uneori si in vise. Cu toate astea, jur ca nici publicitatea, nici filmele nu m-ar fi putut convinge ca asa simt eu intr-adevar libertatea.

     Caii salbatici sunt parca o emblema a acestei stari...evident nu stiu cum se simte un cal salbatic, poate ca el nici nu isi pune problema de libertate sau poate ca nici el nu este liber pe deplin, in functie de termenii pe care ii stabilim....dar asa simt eu, ca a alerga fara vreun pas impus, cu forta, cu viteza seamana cu fata libertatii.... Sau mitul route66....autostrada semi-transcontinentala, ce leaga chicago de los angeles...cat vezi cu ochii un drum lung, cu linie discontinua galbena, desert, cactusi, moteluri dubioase in miez de noapte, placuta cu forma aproape heraldica, craniile de bovine rapuse de seceta....nu stiu de ce si astea compun imaginea libertatii...desi nici macar nu am fost vreodata acolo...o masina veche americana, decapotabila, parul prins in vant, mainile arborand incantare, o tigara pe marginea acestui drum, un drum nesfarsit...

...VOI CUM SIMTITI LIBERTATEA?...ASTEPT COMENTARII :)