foarte multi semeni ai nostri sunt paralizati de teama de avion...ii inteleg, avand in vedere scenariile macabre pe care si le creeaza in minte, bazandu-se pe relatarile despre accidentele trecute, pe emisiunea cu unul dintre cele mai bune raiting-uri (dezastre in aer-national geographic) si pe ceva ce tine de mit probabil (teama de inaltime, teama de zbor, mitul lui Icar, o teama inexplicabila, care iti dizolva simturile, fobia...). Intr-adevar se intampla si astazi evenimente tragice, dar sincer, chiar daca esti la mii de kilometri altitudine, realistic vorbind, este mult mai sigur decat pe autostrada, sau cel putin decat pe o autostrada din Romania, sau decat pe orice sosea, unde probabilitatea sa se intample ceva e mult mai mare, pentru ca nu exista aproape niciun control... eu ador insa sa zbor si nu pentru ca imi formulez niste argumente logice in minte...ca de ce nu e periculos...nici nu ma gandesc la asta...cand avionul alearga cu 250 km la ora pe pista si de-oata simti gol sub tine, peisajul se rastalmaceste, pamantul ramane in urma, simti ca existi...simti ca timpul se opreste. poate ca nu mi-ar placea un zbor lung, pana in America de exemplu, dar 2 ore sunt perfecte...
asadar...cu 900km/ora spre lumina inainte...face the future, face the fear fear fear
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu